Ce trebuie sa știe un proprietar de pisică

Îngrijirea pisicii în funcție de vârstă.

Odată cu intrarea unei pisici în viața dumneavoastră, veți dori să-i asigurați companionului dumneavoastră o viață cât mai lungă și sănătoasă. Pentru realizarea acestui deziderat, trebuie să instituiți „un program de sănătate” alături de medicul veterinar existent, care să includă vizite de rutină la acesta.

Monitorizarea sănătății pisicii dumneavoastră este prima atribuție a unui proprietar responsabil. Aceasta trebuie să-și dezvolte un obicei din controlul periodic al stării de sănătate a pisicii o dată pe lună sau, mai bine, săptămânal, odată cu perierea acesteia (în cazul pisicilor cu blană scurtă). Pentru pisoi sau pisicile senior, acesta trebuie efectuat obligatoriu o dată pe săptămână. Acest portocaliu este denumit prescurtat C–A–T S–C–A–N și reprezintă un tabel care trebuie urmărit în timpul acestui control de către proprietar atunci când este efectuat acest control.

Ce trebuie urmărit:

COAT (Blană și corp): Aceasta trebuie să fie moale, mătăsoasă, strălucitoare. Nu trebuie să existe umflături, tumori, purici, căpușe sau mătreață sau chiar zone în care să nu existe păr. Atunci când se urmărește corpul, trebuie acordată o atenție deosebită botului, ochilor și urechilor.

Botul trebuie să fie umed fără scurgeri sau cruste. Ochii trebuie să fie curați, strălucitori fără scurgeri, iritații, decolorări sau colorații. Urechile trebuie să fie fără secreții și cu piele din interior roză.

ACTIVITATE (Nivel de activitate): Nu trebuie să existe modificări ale acesteia. Aveți grijă ca pisica dumneavoastră să nu dea semne de oboseală, să șchioapete sau să prezinte durere atunci când se deplasează. De asemenea, trebuie urmărit tipul respirației atunci când desfășoară diferite activități. Aveți grijă ca aceasta să desfășoare o activitate fizică zilnică adecvată vârstei.

TEETH (Cavitate bucală și dinți): Nu trebuie să se evidențieze depuneri de tartru, mai ales la nivelul molarilor și caninilor. Nu trebuie să fie prezente dezbiblări ale acestora, iar gingia trebuie să fie roză și să nu fie prezent un miros neplăcut de la nivelul acesteia.

SIMȚURI: Orice modificare a răspunsului la mirosuri, gusturi; dar și al tonalității vocii pisici.

CHANGES (Modificări ale comportamentului):

1. Modificări ale comportamentului alimentar sau al cantității de apă. Orice modificare a cantității de hrană și apă pe care o consumă în mod normal pisica dumneavoastră trebuie comunicată medicului veterinar. Aveți grijă ca aceasta să nu fie un semn al creșterii sau descreșterii senzației de foame sau sete.
2. Modificări ale urinării sau mișcărilor intestinale. Orice modificări ale comportamentului urinar (urinare în locuri neadecvate, vocalizare în timpul urinării, urinare frecventă și în cantități scăzute), prezența unor manifestări de durere în timpul urinării sau defecării. Anusul trebuie să nu prezinte inflamații. Prezența paraziților intestinali poate fi evidențiată prin următoarele modificări comportamentale: linsul sau puricatul excesiv la zona perineală, lins excesiv al bazei cozii.

ATITUDINI: Orice modificare a răspunsului normal și interacțiunilor cu alți membri ai familiei, ai parametrilor de somn sau vocalizare, prezența semnelor de confuzie, dezorientare și letargie trebuie comunicate medicului dumneavoastră veterinar.

NUTRIȚIE: Pisoii, pisicile adulte și cele în vârstă prezintă diferite necesități nutriționale, de aceea proprietarul trebuie să le asigure. Cea mai sigură sursă de informații în acestă privință este medicul veterinar. Acesta stabilește condiția corporală a pisicii și vă va recomanda cantitatea zilnică necesară în funcție de vârsta pisicii, gradul de activitate zilnică sau de diferite afecțiuni.

Ca și recomandare, vă rugăm să vă imprimați următoarea pagină pentru a putea să le urmăriți mai atent.

Reguli generale ale consultului veterinar la pisoi (0-12 luni).